Feiurdeni (Fejérd) – jud. Cluj
Deși se află la mai puțin de 20 km de Cluj-Napoca, satul Feiurdeni, comuna Chinteni, este o insulă de liniște în marea de gălăgie. Odinioară o comunitate prosperă, cu mii de suflete, în localitate mai trăiesc astăzi puțin peste 300 de săteni. Printre ei, niciun maghiar, iar biserica reformată din Feiurdeni stă pustie, așteptând reabilitarea prea puțin probabilă.
Feiurdeni, un sat cu o istorie tragică, decimat în repetate rânduri
Atestat documentar încă din 1326 (Feyrd), satul Feiurdeni are o poveste pe cât de lungă, pe atât de zbuciumată. Prima grea încercare a venit în 1437, atunci când țăranii au devastat localitatea în timpul Răscoalei de la Bobâlna. După Reforma Protestantă, comunitatea de câteva sute de suflete s-a convertit la calvinism. O nouă lovitură avea să schimbe însă radical situația demografică, iar odată cu năvala tătarilor crimeeni din 1674, satul a fost pustiit. Viața s-a redresat lent, dar stabil, iar la mijlocul secolului al XIX-lea în Feiurdeni trăiau în armonie peste 1400 de săteni. Români și maghiari, greco-catolici și reformați. Liniștea le-a fost perturbată din nou de un incendiu năprasnic în 1872, care a distrus gospodăriile de pe Ulița Mare.
Dupâ vârful atins în prima parte a secolului XX, când aici locuiau circa 2000 de români și aproape 450 de maghiari, a urmat declinul pentru Feiurdeni. Atrocitățile din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au stârnit resentimente în rândul sătenilor, iar maghiarii au început să dispară. De asemenea, atrași de locurile de muncă din oraș, tinerii au luat calea Clujului. Iar dacă spre sfârșitul anilor ’70 avea încă preot, comunitatea reformată din Feiurdeni nu mai numără astăzi niciun suflet. A mai rămas doar biserica, izolată și abandonată de mai multe decenii. Măcar cea greco-catolică, realizată între 1927-1938 după planurile faimosului arhitect Károly Kós, monument istoric, este folosită și îngrijită de ortodocși…
Biserica reformată din Feiurdeni, ridicată pe bazele unei construcții gotice
Prima biserică din Feiurdeni este pomenită încă din 1332, aceasta fiind modificată în secolul următor în stil gotic. Se pare că această biserică veche ar fi ajuns în stare de ruină spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în timpul episcopului Domokos Szász. Antal Kolozsvári, fost preot în Aiton, a fost cel care a demarat construcția unei biserici noi, finalizată în 1889 după planurile lui Gyula Horváth. Cu acest prilej au fost reutilizate inclusiv bucăți de pietre fasonate din biserica demolată. De asemenea, un alt memento al bisericii medievale a rămas clopotul turnat la Cluj, în 1523, cu inscripția „Christus Rex venit in pace. Homo factus est. M-523”.
Eforturile lui Kolozsvári au adus o rază de speranță pentru maghiarii din Feiurdeni, iar din donațiile strânse cu ajutorul fratelui său a fost renovată casa parohială și s-a turnat un clopot nou. De altfel, mormântul lui Antal Kolozsvári (1842-1908) se află chiar lângă biserică, piatra funerară este însă năpădită de vegetația deasă. Biserica în sine are zidurile crăpate, ferestrele sunt sparte, iar tavanul stă să se prăbușească. Orga realizată de B. L. Simonfi în 1910 a amuțit, iar țevile sale au fost tăiate, furate și, cel mai probabil, vândute la fier vechi. Băncile prăfuite rămase sunt singurele ce mai amintesc de rugăciunile rostite cândva în biserica reformată din Feiurdeni.
La sfârșitul anilor 1810, baronul Farkas Wesselényi a construit la Feiurdeni un castel de cărămidă. Din păcate însă, castelul renascentist a fost părăsit și ras de pe fața pământului la începutul secolului trecut. Oare asta să fie și soarta bisericii reformate din Feiurdeni? Un edificiu valoros, dar care nu se află pe lista monumentelor istorice din județul Cluj…