Șardu (Magyarsárd, Ungarisch Schaard) – jud. Cluj
Construită la începutul secolului al XIV-lea, biserica reformată din Șardu, comuna Sânpaul, își păstrează încă eleganța și sobrietatea de odinioară, chiar dacă enoriașii au dispărut cu mult timp în urmă.
Biserica reformată din Șardu, un amestec de stiluri arhitecturale
Ridicată cel mai probabil în jurul anului 1300, biserica medievală din Șardu, inițial romano-catolică, ulterior reformată, este atestată documentar încă din 1332-1337 (Plebanus de Sard). În timp ce ferestrele înguste și zidurile groase, robuste, indică stilul romanic, portalul sudic cu un cadru de piatră este un detaliu pur gotic.
În epoca renascentistă, în jurul secolelor XV-XVI, clădirea cu o singură navă de pe dealul Șardului a fost extinsă cu alte două nave laterale. Convertită la calvinism în secolul al XVI-lea, populația maghiară a scăzut drastic în anii 1700. Soarta comunității rămase și, implicit, a bisericii a fost pecetluită după mișcările revoluționare din 1848-49.
Zidurile bisericii reformate din Șardu ascund fresce medievale
În timpul cercetărilor efectuate în 1935, renumiții istorici de artă László Debreczeni și Géza Entz au descoperit sub stratul de var al zidurilor fragmente valoroase din fresce. Chiar dacă nu mai are acoperiș, pereții bisericii medievale din Șardu, în afară de latura nordică, se păstrează chiar și astăzi în condiții impresionant de bune.
Din biserica ascunsă acum după casele sătenilor din localitatea cunoscută colocvial ca Șard sau Șardu Unguresc se mai observă părți semnificative din fostul cor și din sacristie. Clopotul a fost mutat cu mulți ani în urmă la biserica reformată din localitatea vecină Turea, unde bate în continuare pentru credincioșii din regiunea Țării Călatei.
La vizita noastră, gospodarii din casa în spatele căreia se află biserica medievală din Șardu au fost mai mult decât încântați să ne lase să vizităm ruinele trecând prin curtea lor. Deși nu știu prea multe despre istoria bisericii, nici ei nu înțeleg cum un monument de o asemenea raritate din micul lor sătuc nu este valorificat la adevăratul său potențial…