Bretea Română (Oláhbrettye, Wallachisch-Brettendorf) – jud. Hunedoara
Abandonată de aproape jumătate de secol, biserica părăsită din Bretea Română are o poveste misterioasă ce le dă fiori localnicilor. Deși atrage turiștii ca un magnet, clădirea fostei biserici ortodoxe din satul hunedorean arată ca după război.
Biserica părăsită din Bretea Română, înlocuită de „biserica ungurească”
Construită spre sfârșitul secolului al XVIII-lea (~1781), Biserica „Sfinții Arhangeli Mihail și Gavril” din Bretea Română a servit comunitatea ortodoxă timp de două secole. Odată cu dispariția etnicilor maghiari din localitate, ortodocșii au cumpărat biserica reformată din centrul satului (1978), aceasta fiind atunci în stare mai bună. Au renovat-o, apoi au resfințit-o (1981) cu același hram ca vechiul lăcaș de cult, lăsat în paragină. Ridicat din pietre mari, solide, aduse din albia râului Strei, turnul a rămas în picioare până în ziua de azi. Zidurile de cărămidă ale navei se năruie însă vertiginos pe zi ce trece.
Zidul de piatră ce înconjura biserica a fost distrus, iar turnul a rămas fără clopote. Tăblăria și crucea strâmbă devastate de fulgere încă se văd de la mare depărtare, veghind deasupra satului. Ușa masivă din lemn de stejar este singura ce mai duce cu gândul la vremurile de mult apuse în care încă se spuneau rugăciuni între zidurile năpădite astăzi de buruieni și arbori. Și tot această ușă ascundea după ea până de curând și unul dintre puținele fragmente de picturi rămase cât de cât intacte după ce întreaga biserică a fost distrusă de vânt și ploi.
Biserica părăsită din Bretea Română, umbrită de legenda unui blestem
Chiar la intrarea în naos, în partea dreaptă a zidului, până deunăzi se observa imaginea unui drac negru cu numeroși țepi în cap, cu gura până la urechi, ținând în mână un potir. Potrivit sătenilor, acesta ar fi simbolizat Moartea. Deși a fost acoperită cu un strat gros de tencuială în trecut, imaginea a ieșit din nou la iveală. Băga frica în localnicii superstițioși, care spuneau că Moartea simbolizată de Diavolul ce îndeamnă la beție era un semn rău.
Gurile rele șopteau că tocmai acest blestem a dus și la prăbușirea, în februarie 2014, a podului rutier peste râul Strei, aflat la doar câțiva pași de biserica ruinată. La cea mai recentă vizită a noastră, în martie 2025, am constatat însă că cineva a decis să pună capăt pe veșnicie acestei legende. În locul în care exista pictura murală se mai găsește doar conturul acesteia. Imaginea în sine a fost distrusă iremediabil de o mână hotărâtă să scape definitiv satul de Diavol. Ei, drăcie! 🙂
Blestemul adevărat, cel palpabil și vizibil, rămâne însă altul. De precizat că, în curtea fostului lăcaș de cult sunt în continuare înmormântați credincioșii din sat. La precedenta noastră vizită, mormintele erau năpădite și ele de bălării și gunoaie. Crucile de fier mai vechi au fost fie furate, fie distruse. Era mai mare rușinea pentru săteni să treci peste podețul de lemn șubred și să intri pe poarta ruginită, unde dădeai de mormintele neîngrijite ale tinerilor căzuți la datorie în Primul Război Mondial.
Situația s-a schimbat însă nițel în ultimii ani, iar poarta veche a fost înlocuită de una nouă. Există acum și un gard nou, iar bălăriile din jurul bisericii vechi au dispărut. Iarba înaltă a fost cosită, locul arătând acum mult mai bine decât în anii precedenți. Cu toate acestea, interiorul clădirii a rămas la fel de neîngrijit. Pe lângă vechile sticle de plastic și cutii de conserve am găsit acum, din păcate, și mai multe cadavre de bieți căței – o imagine sinistră dacă ne gândim la legenda locului. Ocolită și ignorată de localnici, vechea biserică din Bretea Română rămâne însă un punct de atracție pentru turiștii iubitori de mister.
Deși are un potențial însemnat, aflată la distanță mică de Hațeg, Sântămăria-Orlea sau Densuș, și este recomandată ca obiectiv turistic de autoritățile hunedorene, vechea biserică ortodoxă din Bretea Română este promovată puțin spre deloc. În stadiul actual, este puțin probabil ca zidurile să reziste prea mult timp până vor fi „înecate” complet din interior de tufișuri și buruieni…