Ileanda (Nagyilonda) – jud. Sălaj
Cu ferestrele sparte și tencuiala căzută, dar cu acoperiș nou și cu ușă metalică de apartament la intrare. Aceasta e starea tragicomică în care își așteaptă soarta incertă biserica reformată-calvină din Ileanda, județul Sălaj, localitate aflată la circa 40 km nord-vest de Dej, pe malul Someșului.
Biserica reformată din Ileanda, construită din eforturile enoriașilor
Deși unele surse indică anul 1890 drept anul construcției, se pare că biserica reformată din Ileanda a fost finalizată în 1903 cu ajutorul donațiilor oferite de enoriași, potrivit inscripției vizibile pe turnul edificiului. Ridicată la poalele Dealului Ciuha, biserica reformată este unul din cele două lăcașuri de cult reprezentative pentru fosta comunitate maghiară din Ileanda, cealaltă fiind biserica romano-catolică din centrul localității, construită de prizonieri de război italieni, în 1918, și folosită astăzi de credincioșii greco-catolici. Spre deosebire de cea din urmă, biserica reformată este astăzi într-o stare alarmantă de degradare.
Potrivit recensământului din 1910, în Ileanda trăiau 1167 de săteni, dintre care 661 erau români, pe lângă o comunitate maghiară cu 445 de suflete. În 2002, numărul celor care s-au declarat de etnie maghiară a scăzut la 17, și doar 6 dintre aceștia erau de religie reformată, o frântură minusculă din ceea ce însemna comunitatea înfloritoare întemeiată de episcopul Domokos Szász spre finele secolului al XIX-lea. Cum cifrele ultimului recensământ (2021) arată că doar 6 persoane au fost înregistrate ca etnici maghiari în toate satele ce aparțin comunei Ileanda, dezinteresul local vis-a-vis de soarta bisericii reformate-calvine pare lesne de înțeles.
Valorile din biserica reformată din Ileanda, mutate la Cluj-Napoca
După o tentativă eșuată de furt, clopotul bisericii reformate din Ileanda, turnat în 1905 la cererea lui Károly Újfalvi, a fost mutat temporar la Cuzdrioara, județul Cluj (2007). Câțiva ani mai târziu, în octombrie 2013, acesta a fost dăruit Colegiului Reformat din Cluj-Napoca, sala festivă a liceului teologic găzduind deja amvonul, dar și câteva bănci ale bisericii din Ileanda. Între timp, chiar dacă Sfânta Masă a dispărut din ea, degradarea bisericii a fost încetinită prin înlocuirea vechiului acoperiș din țiglă ceramică cu tablă modernă, de culoare vișinie, fiind montată și o ușă metalică de apartament la intrare. Arată bizar, total nepotrivit, dar stopează măcar distrugerea iminentă.
În 2008, în speranța obținerii unor fonduri pentru consolidare și restaurare din partea Consiliului Județean Sălaj, s-a discutat inclusiv despre transformarea bisericii reformate din Ileanda în capelă. Cum această idee nu s-a materializat, cel mai recent Plan Urbanistic General al Comunei Ileanda a sugerat amenajarea unei zone de protecție ce ar cuprinde terenul lăcașului de cult, dar și cimitirul din jur. S-a propus totodată și includerea construcției abandonate pe lista monumentelor istorice drept măsură de salvare a patrimoniului imobil, alături de Casa Morarului din satul Răstoci și biserica de lemn din satul Măleni.
Într-o localitate în care se află, printre altele, ruinele unui turn roman, fără indicatoare și căi de acces, dar și obeliscul „Foametea din 1814”, nevalorificat, scuza că nu mai există maghiari pentru a salva biserica reformată nu stă în picioare. Mai degrabă îngrijirea precară a monumentelor culturale existente și promovarea slabă a acestora privează Ileanda de posibilitatea atragerii de turiști, scoțând zona de pe harta turistică a Sălajului.