Mănăstirea (Szentbenedek) – jud. Cluj
Satul Mănăstirea (comuna Mica), în trecut Benediug, aflat la mai puțin de 5 km de municipiul Dej și la circa 10 km de municipiul Gherla, păstrează ruinele uneia dintre cele mai frumoase construcții renascentiste de pe teritoriul Transilvaniei. Castelul Kornis, cunoscut colocvial și sub numele de „castelul cu inorogi”, a fost construit între anii 1573-1593, pe bazele unei foste mănăstiri benedictine din Evul Mediu.
Castelul Kornis, domeniul unei familii cu ștate vechi în elita Transilvaniei
Povestea castelului renascentist începe în 1573, atunci când István Báthory, principele Transilvaniei, a donat domeniul din zonă prefectului de Dej, Kristóf Keresztúry, cel care avea să ridice clădirea principală (1573-1593). Castelul și domeniul au trecut în proprietatea familiei Kornis în 1600, atunci când fiica lui Keresztúry, Kata, s-a măritat cu Boldizsár Kornis, viitorul prefect al Comitatului Belső-Szolnok, comandant al trupelor transilvane și unul dintre oamenii vizați chiar să devină noul principe transilvan.
De-a lungul timpului, castelul a fost completat cu alte clădiri secundare, Gáspár Kornis ridicând etajul secundar al clădirii principale, în timp ce fiul său, Zsigmond, a renovat integral construcția, în 1680. Tot el fusese nevoit să repare din nou castelul, după ce a fost afectat în timpul răscoalei curuților lui Ferencz Rákóczi al II-lea. De numele celui care urma să fie ales de împăratul Carol al VI-lea guvernator al Transilvaniei se leagă și amenajarea intrării principale a castelului, finalizată în 1720 potrivit inscripției de pe fațadă. În același an aveau să fie așezați pe marginile punții suspendate din fața turnului principal cei doi unicorni masivi, unicornul fiind simbolul dinastiei Kornis, aflat inclusiv pe blazonul familiei. De aici și denumirea colocvială a monumentului – „castelul cu inorogi”.
Potrivit istoricilor, clădirile nu au mai fost locuite în secolele XIX-XX, încălzirea acestora fiind dificilă. Astfel, familia a construit noul castel adiacent, în stil clasicist, cu 20 de camere și cu toate facilitățile moderne de la acea vreme. Deși au mai fost executate lucrări de renovare de-a lungul deceniilor, soarta castelului a fost pecetluită odată cu cel de-Al Doilea Război Mondial, atunci când o bună parte din clădiri au fost distruse. Apoi, după naționalizare, colecția din biblioteca cu peste 9.000 de volume rare a fost arsă de comuniști, chiar în curtea castelului. A fost distrusă și furată inclusiv vasta colecția de istorie naturală.
Starea actuală a Castelului Kornis, departe de eleganța de odinioară
În timpul regimului comunist, pavilioanele au fost transformate în siloz, cămin și școală. Capela construită în 1520 în stil gotic târziu, ce aparținea de domeniu și unde este înmormântat și Kristóf Keresztúry, a ajuns mai întâi la comunitatea greco-catolică din sat, în septembrie 1993 fiind apoi resfințită și folosită acum de enoriașii ortodocși. În afară de o intervenție superficială între 1975-1976, clădirile au fost lăsate să se degradeze, fiind năpădite treptat de bălării și gunoaie. Cel mai bun exemplu este poate fântâna octogonală construită la intersecția diagonalelor incintei castelului, înconjurată de stâlpi circulari și arcade, dar umplută de mizerii.
În 2006, după un proces îndelungat cu statul român, contesa Gabriella Kornis (1921-2014) a redobândit castelul, însă situația monumentului istoric inclus în patrimoniul național abia în 2010 nu s-a schimbat. Ba mai mult, în septembrie 2016, cele două statui ale unicornilor, fiecare cântărind câte 1.5 tone, au fost dărâmate într-o tentativă eșuată de furt, fiind preluate ulterior de actualul proprietar al domeniului, Ferenc Géher, fiul Gabriellei Kornis, într-un loc cunoscut doar de el. Astfel, devenit faimos mai ales mulțumită statuilor celor doi inorogi care îi „păzeau” intrarea, castelul a rămas și fără aceste atracții deosebite din pricina unor răuvoitori.
În toamna anului 2018, Fundația Téka din Gherla, Fundația Kallós Zoltán din Răscruci, proprietarul castelului și elevii de la Liceul Teoretic „Kemény Zsigmond” din Gherla au pus bazele Asociației Castelului Kornis, obiectivul declarat fiind restaurarea integrală a castelului, respectiv exploatarea acestuia în scopuri de utilitate publică. În timp ce autoritățile locale s-au dovedit dezinteresate și reticente în privința renovării monumentului istoric, neavând legal posibilitatea să se implice, speranțele s-au îndreptat fie spre implicarea statului maghiar, fie spre o înțelegere între proprietar și autoritățile naționale și locale din România.
Deși terenul castelului este proprietate privată, iar ruinele reprezintă un pericol major pentru toată lumea, mai ales pentru copiii care se joacă în zonă, accesul la Castelul Kornis este, practic, liber și neîngrădit. Fiind în centrul satului Mănăstirea, domeniul nobiliar atrage turiștii chiar și în această stare deplorabilă. Ne face doar să ne gândim ce punct de interes major ar putea deveni cu un dram de încredere, bunăvoință și implicare…