Almașu (Váralmás) – jud. Sălaj
Din Cetatea Almașului a mai rămas doar turnul trunchiat impozant, înalt de peste 20 de metri. Odinioară înconjurată de un șanț de apărare, construcția este năpădită astăzi de mărăcini și gunoaie.
Cetatea Almașului, „Cetatea lui Dezső”, are o istorie zbuciumată în spate
Cetatea Almașului ar fi fost clădită între 1247-1278, la ordinul judelui regal Paul Geregye. Ar fi ajuns în stăpânirea dinastiei Borsa după ce Nicolae, fiul lui Paul, pentru scurtă perioadă voievod al Transilvaniei, a fost acuzat de trădare și deposedat de proprietate. Prima mențiune documentară a cetății vine însă mult mai târziu, în 1370. Este anul în care regele Ludovic cel Mare al Ungariei a donat-o magistrului Gheorghe Bebek și familiei sale. Părerile sunt împărțite în privința originii denumirii colocviale a cetății (Dezsővár — „Cetatea lui Dezső”). Unele surse îl indică pe Dezső (Dezideriu) din dinastia Borsa, altele pe influentul castelan al Cetății Bologa, Dezideriu de Elewanth.
De-a lungul secolelor, cetatea a fost asediată în multiple rânduri, și a trecut prin mâinile mai multor familii și nobili. De la voievodul transilvan Ioan Pongrácz de Dindeleag sau Ioan Corvin (fiul nelegitim al regelui Matia Corvin), până la voievodul transilvan Emeric Balassa. Cel din urmă fusese implicat în lupta pentru putere între regele maghiar Ioan Zápolya și Ferdinand I. al Sfântului Imperiu Roman (1540). După o scurtă perioadă în posesia domnitorului moldovean Petru Rareș (1545-1546), cetatea a fost oferită de principele Sigismund Báthory familiei Csáky (1594). Ulterior, Ștefan Csáky, fost comandant al trupelor transilvane, a reconstruit-o.
Cetatea Almașului, în ruină încă de la mijlocul anilor 1600!
Declinul Cetății Almașului a început în 1602, atunci când trupele imperiale conduse de Giorgio Basta au ocupat-o. În ciuda promisiunii inițiale a generalului italian, apărătorii cetății au fost masacrați, iar clădirea a fost incendiată. Reconstruită pentru ultima oară în 1627, fortificația a fost distrusă de tătarii care năvăleau spre Poarta Meseșului dinspre Cluj (septembrie 1658). Este în continuă degradare încă de atunci. O bună parte din pietrele masive au fost refolosite ulterior pentru ridicarea mai multor conace. Cel mai important este Castelul Csáky din Almașu, construit la doar câteva sute de metri mai jos de cetate, aflat la rându-i într-o stare mizerabilă.
Înscrise pe lista monumentelor istorice din Sălaj din 2004, ruinele Cetății Almașului sunt ușor de atins. Se văd de la mare depărtare, iar drumul ce pornește din centrul satului este accesibil chiar și cu mașina până la baza cetății. Aici au fost amenajate câteva foișoare pentru picnic. În vara lui 2020, presa sălăjeană scria despre intenția autorităților locale de a valorifica Cetatea Almașului prin atragerea fondurilor europene. Ideile însă nu au vreo finalitate nici până în prezent. Marcajele turistice sunt doar o mică rază de speranță măcar pentru igienizarea zonei. Astfel, turnul masiv de patru etaje încă așteaptă în van reconsolidarea absolut necesară.
Din fosta cetate cu palat și alte anexe se mai disting doar zidurile turnului trunchiat. Totuși, zona superbă, vizitată frecvent de iubitorii de drumeții, ar putea fi valorificată la un nivel mult mai înalt și grație formațiunilor captivante ce stau de strajă pe poteca din pădure. Există însă voință cu adevărat…?