Jimbor (Székelyzsombor, Sommerburg) – jud. Brașov
Cu extrem de puține documente istorice la îndemână, povestea cetății din satul brașovean Jimbor, comuna Homorod, este învăluită într-un mister ce lasă loc legendelor despre construirea fortificației de pe Dealul Jimbor.
Cetatea țărănească din Jimbor, ridicată în secolul al XIII-lea?
Atestată documentar din 1488 (după alte surse 1453 și chiar 1385), denumirea săsească a localității Jimbor (Sommerburg) indică existența cetății încă din secolul al XV-lea, fiind clădită cel mai probabil în a doua parte a secolului al XIII-lea, după marea invazie a tătarilor. Cu toate acestea, prima dovadă istorică cu adevărat credibilă datează abia din 1692, atunci când fortificația a suferit mai multe modificări în urma năvalei tătarilor care l-au sprijinit pe principele transilvan Emeric Thököly în ambițiile sale antihabsburgice (1690). De altfel, la intrarea în cetate încă se observă inscripția gravată în bârna de lemn ce indică anul 1692.
Întinsă pe o suprafață relativ mică, cetatea cu rol de apărare este și astăzi încă în stare salvabilă. Pe latura sudică este delimitată o încăpere pe două niveluri, rezervată odinioară depozitării proviziilor și adăpostirii țăranilor, în timp ce pe partea opusă se înalță un turn trunchiat. Zidurile exterioare ale fortificației au fost dărâmate în 1818, însă urmele sale se mai văd și în prezent. În a doua parte a secolului al XIX-lea, etnograful secui Balázs Orbán scria despre starea precară a cetății țărănești, amintind și de panorama extraordinară ce se observă de pe latura sud-estică.
Jimbor, un sat multietnic, bogat în obiective turistice
Chiar dacă poarta de fier a cetății a fost furată cu mult timp în urmă, efortul localnicilor de a păstra măcar curățenia în curtea fortificației cu cinci laturi este lăudabil. La mijlocul anilor 2000, tot localnicii au fost cei care au oprit instalarea unei antene în incinta cetății. Legendele locale spun că sub cetate ar exista un tunel ce ar duce până în centrul satului, însă lipsa fondurilor pentru cercetări arheologice blochează din fașă orice încercare de a desluși misterul cetății din Jimbor. De altfel, administrația locală din comuna Homorod, sub tutela căreia se află cetatea țărănească, nici nu pare prea interesată de viitorul monumentului istoric.
Potențialul turistic al satului Jimbor este imens. Pe lângă cetate și zeci de case tradiționale pe ulițele satului, aici se află și o biserică fortificată evanghelică luterană, construită în secolul al XIV-lea, al cărui altar, pictat în secolul al XVI-lea, a fost transferat la Muzeul de Artă din Cluj. Distrusă de un incendiu devastator în 1746, biserica a fost renovată substanțial în mai multe rânduri în secolele ce au urmat, iar turnul actual a fost clădit în 1908.
De menționat că la Jimbor s-a născut (1889) și aici se află casa părintească a controversatului scriitor secui József Nyírő, apreciat pentru activitatea sa literară și condamnat pentru convingerile sale politice de extremă dreaptă. De asemenea, în centrul satului se află și o biserică romano-catolică ridicată în 1783 și închinată Sfintei Tereze din Ávila. Din păcate, starea bisericii este precară, în curtea ei păscând blajin oile și caprele la vizita noastră.
Aflat într-o zonă pitorească în nordul județului Brașov, satul Jimbor așteaptă revirimentul miraculos din punct de vedere turistic. Puteam doar spera că fortificația de aici va avea aceeași soartă norocoasă precum o altă cetate țărănească, cea din Saschiz, recent renovată după ani lungi de așteptare.