Cămărașu (Pusztakamarás, Kammerischdorf) – județul Cluj
Aflat la granița județelor Cluj și Mureș, satul Cămărașu se poate mândri atât cu mari personalități care au trăit aici, cât și cu o serie de monumente cu o vastă încărcătură istorică. Castelul Kemény a fost martor în ultimii ani la una dintre cele mai surprinzătoare turnuri din punct de vedere cultural. O fi de bine sau de rău?
Castelul Kemény din Cămărașu, construit în secolul al XVIII-lea
Familia Kemény, o veche și respectată familie nobiliară în istoria Transilvaniei, avea chiar două reședințe în Cămărașu. Dintre cele două a mai rămas doar conacul aflat la marginea sudică a localității. Construit în secolul al XVIII-lea și regândit în secolul următor, castelul familiei care l-a dat, printre alții, pe principele transilvan Ioan Kemény, este o clădire patrulateră simplă, la care a fost adăugat și un turn patrulater cu etaj. Cele patru coloane ridicate pe fațada principală, în fața verandei, trădează aspectul clasicist al conacului. Astăzi, niciun zid nu mai este întreg, iar acoperișul a cedat și s-a prăbușit de multă vreme.
Dacă la începutul secolului XX era încă în toată splendoarea sa, conacul a fost vandalizat și jefuit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial chiar de localnici, care au distrus inclusiv biblioteca impresionantă. De aici au fost târâți de comuniști, în 1949, baronul Béla Kemény II. (1902-1957) și soția sa, Jólán Antalffy de Bancu (1901-1978), respectiv familia baronului Géza Kemény (1906-1945). La fel ca majoritatea castelelor și conacelor, și Conacul Kemény din Cămărașu a devenit sediul Cooperativei Agricole de Producție. Ulterior, conacul a fost „întregit” într-un mod grotesc, cu o toaletă anexată turnului, respectiv o baracă pentru centrala termică.
Cămărașu, bogat în istorie, pus pe hartă de manele
István Sándor, moștenitor al familiei Kemény, care trăiește în SUA, a solicitat restituirea conacului înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj și a unei părți din proprietate, însă firul evenimentelor s-a pierdut în negura timpului. Trebuie menționat că la Cămărașu se mai află și o biserică reformată datată din secolul al XIII-lea, reclădită cu sprijinul familiei Kemény în 1758, casa memorială a scriitorului András Sütő, victimă a conflictului interetnic de la Târgu Mureș (martie 1990), monumentul celor 126 de evrei uciși în Masacrul de la Sărmașu (16 septembrie 1944), și aici a trăit și a fost înmormântat și scriitorul Zsigmond Kemény.
Totuși, Cămărașu a devenit cunoscut în toată țara pentru altceva. La vizita noastră din iunie 2021, am fost întâmpinați de un domn amabil (actualul proprietar?… proprietarul fermei de lângă?…), care ne-a condus printre arborii seculari rămași din fostul parc, printre care și un Gingko biloba. Ne povestea entuziasmat despre planurile unui festival organizat pe domeniu, unul „mai mare decât Electric Castle din Bonțida”. Ceea ce atunci părea un vis îndrăzneț, avea să se materializeze parțial peste doar un an, atunci când a fost organizată prima ediție a festivalului de manele din Cămărașu. Au urmat alte două, iar piesele lui Nicolae Guță sau Culiță Sterp aveau să răsune pe domeniul Kemény!
În timp ce Castelul Bánffy din Bonțida renaște tot mai mult cu fiecare ediție a festivalului Electric Castle, o parte din venituri mergând spre restaurare, Conacul Kemény din Cămărașu a fost complet marginalizat, fiind doar o piesă incomodă în decorul festivalului pe ritmuri balcanice. Greu de crezut că soarele va mai răsări cândva pe strada acestui monument istoric…