Gad (Gád, Gad) – jud. Timiș
Sunt pe un drum de pământ în pusta Banatului, iar undele radio poartă muzică sârbească. Parcurg câțiva kilometri în praful de pe câmpul dintre Giera, satul din care am pornit, și Gad, localitatea în care doresc să ajung. La intrarea în sat mă așteaptă o „colecție” de Mercedesuri clasice, iar peste doar câțiva metri opresc în fața destinației finale: Conacul Gudenus din Gad. Un loc izolat pe malul râului Timiș, pustiit, dar plin de legende.
Conacul Gudenus din Gad, construit în secolul al XIX-lea
Gad, comuna Ghilad, județul Timiș. Un sat menționat în documente încă din anul 1332, dar care astăzi mai numără puțin peste 100 de suflete. Asfaltul lipsește de pe ulițele pline de case părăsite. Dintre ele se desprind ruinele unui conac ferit de ochii lumii de vegetația deasă, Conacul Gudenus. Construit în stil baroc, conacul a fost ridicat de familia Fodor în prima parte a secolului al XIX-lea. Clădirea maiestoasă cu un singur corp avea cândva subsol și etaj.
După ce renumita familie Csávossy de Bobda a cumpărat proprietățile familiilor Kászonyi, Kukovics, Pálffy, Nagy și Fodor, iar fiica baronului Csávossy Ignácz, Csávossy Anna Sarolta, s-a măritat cu baronul Gudenus Húgó Ferencz Xavér, conacul a trecut în proprietatea familiei Gudenus. Béla și Hugó, doi dintre fii baronilor Gudenus, aveau să ajungă cei mai înstăriți moșieri din zonă. De numele primului se leagă și Palatul Gudenus din Timișoara, cartierul Iosefin.
Conacul Gudenus din Gad — școală, primărie, apoi ruină
După dispariția baronilor Gudenus, conacul a găzduit Școala Primară de Stat Nr. 2 „Emanuil Ungureanu” și căminul cultural din Gad. În urma venirii comuniștilor, parterul adăpostise pentru o vreme primăria, potrivit unui articol din 5 iunie 1948, apărut în cotidianul timișorean Szabad Szó. Tot aici, ziaristul Horváth Lukács scria următoarele: „Pe fațadă, printre numeroasele decorațiuni, se observă patru capete de leu, ca un avertisment că nu oricine poate intra în parc și în castel. Țăranii însă nici măcar nu observă acest detaliu învechit. […] Spațioasa sală de la etaj, care acum câteva decenii era scena paradei magnaților zonei, este acum locul unor adunări publice”.
Obiectele de valoare au dispărut în următorii ani, iar valoroasele elemente arhitecturale au fost distruse. Sau, așa cum relata jurnalistul citat anterior, care urma cu rigurozitate narativa impusă de regim, „oamenii muncii au luat în stăpânire bunurile care erau deja ale lor, domeniile și castelele foștilor moșieri, pentru care oricum tot ei trudiseră”. Cândva înconjurat de un parc cu arbori seculari, astăzi doar niște pomi neîngrijiți, din Conacul Gudenus mai văd astăzi doar o ruină „sufocată” de iederă. Deși se află pe lista monumentelor istorice de interes național și este în proprietatea Primăriei Ghilad, șansele de salvare sunt infime în lipsă de interes.
Deși ruinat, Conacul Gudenus din Gad rămâne învăluit de legende. Vânătorii de comori și-au făcut apariția la Gad în speranța că vor găsi aurul îngropat de baroni în curtea conacului. Un alt mit indică existența unui presupus tunel secret care ar trece chiar pe sub conac. De asemenea, se spune că subsolul clădirii ar fi fost cândva temniță. Din păcate, singura certitudine este că adevărata comoară, Conacul Gudenus în sine, se risipește pe zi ce trece…